Trafic de droguri – Ce pedeapsa primesti?

Avocat trafic de droguri – Daca ai probleme trebuie sa apelezi la un avocat specializat in traficul de droguri, nu actiona fara sa consulti un avocat, aceasta infractiune este foarte grava si poate avea consecinte nefaste. Mai jos afli tot ce vrei sa stii despre traficul de droguri!

Drogurile reprezinta un fenomen social si sanitar complex, care afecteaza milioane de persoane din lume. Piata drogurilor ilicite este una dintre principalele surse de venit pentru grupurile infractionale organizate din Uniunea Europeana si se ridica la o valoare anuala estimata a vanzarilor cu amanuntul de cel putin 30 de miliarde EUR.

Traficul de droguri consta in efectuarea, fara drept, a cel putin uneia dintre activitatile enumerate de textul incriminator, si anume: cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, livrarea, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea si orice alte operatiuni privind drogurile.

Daca aceeasi persoana efectueaza mai multe activitati dintre cele prezentate mai sus, cu aceeasi ocazie, se retine comiterea unei singure infractiuni (exemplu: A cultiva droguri, pe care apoi le transporta si le vinde lui B; A va raspunde pentru o singura infractiune de trafic de droguri).

Conditia acestei infractiuni este ca activitatile sa se efectueze fara drept, adica sa nu fie legale (exemplu: este legal sa testezi droguri de mare risc pe animale in scopuri stiintifice, pe baza autorizatiilor prevazute de lege).

1.Trafic de droguri – Cultivarea

Cultivarea de droguri este o actiune care cuprinde activitati de semanare, ingrijire, recoltare a unor plante, precum canabisul, macul, arborele de coca. Aceste activitati nu trebuie realizate toate pentru a vorbi despre cultivare. Este suficienta o singura activitate. Spre exemplu, este de ajuns doar semanarea canabisului pentru a se retine infractiunea de trafic de droguri, nu trebuie ulterior sa si ingrijesti recolta.

Ca regula, cultivarea de plante ce contin droguri este permisa in Romania, insa numai in baza unei autorizatii eliberate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Furnizorii de seminte de canabis si mac opiaceu au obligatia de a livra seminte numai detinatorilor autorizatiei de cultivare si sunt obligati sa insamanteze doar terenurile detinute cu seminte din soiuri inregistrate in Catalogul oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania sau in Cataloagele Comunitatilor Europene.

Daca o persoana detine terenuri si pe acestea cresc plante interzise de lege, aceasta este obligata sa distruga plantele respective. Costurile distrugerii se suporta de catre proprietarul sau detinatorul terenului.

2.Trafic de droguri – Producerea

Producerea de droguri consta in crearea de substante ilegale prin diferite procedee. Producerea consta in prepararea de droguri in cantitati mai mici. Spre exemplu, o persoana care produce in casa canabis prin cultivarea plantei in apartament.

3.Trafic de droguri – Fabricarea

Fabricarea de droguri consta in producerea acestora in cantitati mari, industriale. Fabricarea presupune un process complex, cuprinde mai multe activitati la care participa mai multe persoane. Spre exemplu, se retine fabricarea de droguri daca o fabrica este inregistrata ca producand ardei, dar de fapt se creste arbore de coca.

4.Experimentarea

Experimentarea drogurilor presupune testarea drogurilor sau incercarea substantelor interzise. Se pot experimenta droguri in mod legal, de exemplu in scop uman, veterinar sau stiintific, in baza unei autorizatii. Medicamentele folosite pe oameni in tratarea unor afectiuni trebuie sa fi fost omologate inainte de forurile competente.

5.Extragerea

Extragerea de droguri este procesul prin care substantele se obtin prin scoatere sau separare din plante. Obtinerea drogurilor prin scoaterea unor substante concentrate fara autorizatie, chiar si pentru consum propriu, reprezinta o actiune ilegala. De exemplu, extragerea opiului din capsulele de mac sau extragerea uleiului din planta de canabis.

6.Prepararea

Prepararea drogurilor este o activitate prin care se amesteca anumite substante in urma careia rezulta un drog. Prepararea nu inseamna amestecarea unor substante care pot fi consumate si care au efecte asemanatoare cu cele ale unor droguri supuse controlului national. De exemplu, nu intra aici amestecul de alcool cu barbiturice.

7.Transformarea

Transformarea drogurilor reprezinta o operatiune prin intermediul careia, cu ajutorul unor reactii chimice, un drog devine alt drog. De exemplu, morfina poate fi transformata in heroina. De regula se transforma drogurile ieftine in droguri mai scumpe pentru a fi vandute la preturi mai bune.

8.Oferirea

Oferirea de droguri consta in fapta unei persoane de a propune altei persoane sa accepte droguri in mod gratuit. Oferirea de droguri reprezinta o metoda simpla a traficantilor prin care atrag viitori clienti, deoarece, dupa ce ofera cateva doze fara bani, persoanele devin dependente. Dupa ce intervine dependenta, traficantii ofera droguri numai contra cost.

9.Trafic de droguri – Punerea in vanzare

Punerea in vanzare de droguri este activitatea prin care o persoana introduce in “reteaua economica” droguri prin intermediul unor distribuitori sau prin plasarea in anumite zone pentru a le vinde. In cazul punerii in vanzare, persoana nu vinde ea drogurile, ci le va da altor persoane ca sa le vanda. Cel care pune in vanzare drogurile incaseaza banii.

10.Vanzarea

Vanzarea de droguri este activitatea prin care se realizeaza, contra cost, trasmiterea de droguri catre consumatori sau catre alti traficanti. In vanzare un rol foarte important il are distribuitorul, care este ultima veriga a traficului, iar legatura dintre dealer si consumator aduce profitul. Distribuirea de droguri in institutii de invatamant ori in locuri in care elevii, studentii sau tinerii desfasoara activitati educative, sportive sau sociale, constituie circumstanta agravanata, astfel ca pedeapsa va fi mai aspra.

11.Livrarea

Livrarea de droguri este activitatea prin care se furnizeaza drogurile la o anumita adresa, contra cost sau gratuit.

12.Trimiterea

Trimiterea de droguri este fapta unei persoane care expediaza substantele prin posta sau prin curier.

13.Transportul

Transportul de droguri este activitatea prin care drogurile sunt deplasate sau mutate dintr-o tara in alta sau dintr-un loc in alt loc, indiferent de mijlocul de transport: tren, autoturism, caruta, camion, autobuz, aeronava.

14.Procurarea

Procurarea de droguri este activitatea persoanei care, datorita relatiilor pe care le are, gaseste si furnizeaza droguri pentru consumatori sau dealeri.

15.Cumpararea

Cumpararea de droguri este o activitate prin care acestea sunt achizitionate contra cost de la distribuitori sau dealeri.

16.Detinerea

Detinerea de droguri este o modalitate ce consta in stapanirea unor droguri. Detinerea este licita sau ilicita.

Pentru existenta infractiunii este obligatoriu ca detinerea sa nu aiba ca scop consumarea de catre persoana detinatorului.

Daca o persoana care detine droguri pentru consum propriu a efectuat si activitati specifice traficului de droguri, spre exemplu a si fabricat substante interzise, va raspunde pentru mai multe infractiuni.

17.Trafic de droguri – Pedeapsa

Traficul de droguri se pedepseste diferit in functie drogurile traficate, astfel:

– traficul de droguri de risc se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

– traficul de droguri de mare risc, pentru trafic se pedepseste cu inchisoarea de la 5 la 12 de ani si interzicerea unor drepturi.

Pentru individualizarea pedepsei se va tine cont si de:

– tipurile de droguri traficate (erau droguri fara prescriptie medicala-ex.codeina, droguri de risc – ex.canabis sau droguri de mare risc-ex.heroina?)

– canitatea de droguri ( s-au traficat 5 grame de canabis sau 5 kg?)

– varsta detinatorului (traficantul era minor sau major?)

– daca traficantul a mai fost trimis in judecata/condamnat si daca da, pentru ce infractiune

– scopul detinerii (traficantul vinde droguri pentru a face rost de bani pentru parintele sau bolnav sau asa isi castiga existenta de obicei?)

– persoana traficantului (traficantul este dependent de droguri sau le vinde altora doar pentru castig financiar?)

18.Cauze de nepedepsire

Nu se pedepseste persoana care a comis una dintre infractiunile de mai sus daca, inainte de a fi inceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor participarea sa la comiterea infractiunii, contribuind la identificarea si tragerea la raspundere penala a autorului sau a altor participanti.

Persoana care a comis una dintre infractiunile de mai sus, care in cursul urmaririi penale denunta si faciliteaza tragerea la raspundere penala a altor persoana care au savarsit infractiuni legate de droguri beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei.

19.Cauze de agravare a pedepsei

Constituie circumstante agravante situatiile urmatoare:

a. persoana care a comis infractiunea indeplinea o functie de implica exercitiul autoritatii publice, iar fapta a fost comisa in exercitarea acestei functii – exemplu:  vanzarea de droguri de catre politistii sub acoperire, magistrati, agenti vamali etc.;

b. comiterea faptei de catre un cadru medical sau de o persoana care, conform legii, are atributii in lupta impotriva drogurilor;

c. drogurile sa fie trimise sau livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate in program terapeutic sau comiterea faptei intr-o unitate medicala, de invatamant, militara, loc de detentie, de reeducare etc;

d. folosirea minorilor in savarsirea faptelor de trafic de droguri;

e. amestecarea drogurilor cu alte substante, ceea ce a dus la marirea pericolului pentru viata si integritatea persoanelor.

20.Avocatul traficantului de droguri

Asistentea juridica reprezinta un drept, indiferent de stadul procesual. Avocatul asigura cea mai buna abordare juridica a spetei, asigurand protectia drepturilor celui trimis in judecata. De asemenea, ca urmare al pedepsei care se aplica in cazul drogurilor de mare risc, care este mai grava decat in cazul drogurilor de risc, scopul celui trimis in judecata este sa obtina o pedeapsa minima.

Cel trimis in judecata trebuie sa aiba parte de o aparare corecta si completa. In scopul incadrarii juridice corecte a faptei.  In situatia in care cel care a fost trimis in judecata este nevinovat, trebuie sa i se dovedeasca nevinovatia.

Organele judiciare iau in considerare numai probele concrete, iar persoana trimisa in judecata nu are experienta juridica pentru a se apara singura si nici nu stie de ce dovezi ar trebui sa se foloseasca.

Una dintre cele mai bune aparari ale persoanelor este reprezentata de eroare. Sunt persoane care declara ca nu au stiut ca prin actiunile lor au traficat droguri.  Unele persoane ajuta doar pentru ca un apropiat le cere acest lucru.

De exemplu, o persoana poate transporta droguri crezand ca transporta medicamente. Multe persoane nu pun intrebari si, uneori, nu se gandesc ca prin fapta lor ar putea savarsi infractiuni. Persoana aflata in eroare nu se pedepseste.

CAPITOLUL I
Trafic de droguri – Dispoziţii generale

Art. 1. – În prezenta lege termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) substanţe aflate sub control naţional – drogurile şi precursorii înscrişi în tabelele-anexă nr. I-IV care fac parte integrantă din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, prin înscrierea unei noi plante sau substanţe, prin radierea unei plante sau substanţe ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea ministrului sănătăţii;

b) droguri – plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe, înscrise în tabelele nr. I-III;

c) droguri de mare risc – drogurile înscrise în tabelele nr. I şi II;

d) droguri de risc – drogurile înscrise în tabelul nr. III;

e) precursori – substanţele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV;

f) inhalanţi chimici toxici – substanţele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sănătăţii;

g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală;

h) toxicoman – persoana care se află în stare de dependenţă fizică şi/sau psihică cauzată de consumul de droguri, constatată de una dintre unităţile sanitare stabilite în acest sens de Ministerul Sănătăţii;

i) cura de dezintoxicare şi supravegherea medicală măsurile ce pot fi luate pentru înlăturarea dependenţei fizice şi/sau psihice faţă de droguri;

j) livrarea supravegheată – metoda folosită de instituţiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea şi sub controlul procurorului, care constă în permiterea trecerii sau circulaţiei pe teritoriul ţării de droguri ori precursori, suspecţi de a fi expediaţi ilegal, sau de substanţe care au înlocuit drogurile ori precursorii, în scopul descoperirii activităţilor infracţionale şi al identificării persoanelor implicate în aceste activităţi;

k) investigatori acoperiţi – poliţişti special desemnaţi să efectueze, cu autorizarea procurorului, investigaţii în vederea strângerii datelor privind existenţa infracţiunii şi identificarea făptuitorilor şi acte premergătoare, sub o altă identitate decât cea reală, atribuită pentru o perioadă determinată.

Contactati birou de avocatura Bucuresti.

CAPITOLUL II

Trafic de droguri

Sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub control naţional

Art. 2. – (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 3. – (1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 4. – Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Art. 5. – Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 6. – (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi eliberarea sau obţinerea, cu intenţie, de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.

Art. 7. – Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiţiilor legale, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.

Art. 8. – Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 9. – Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpărarea sau deţinerea de precursori, echipamente ori materiale, în scopul utilizării lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicită de droguri de mare risc, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 10. – Organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prevăzute la art. 2-9 se pedepseşte cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.

Art. 11. – (1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dacă este urmat de executare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

Art. 12. – (1) Se pedepsesc cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi faptele prevăzute la art. 2, 3 şi 5, dacă persoana care le-a săvârşit face parte dintr-o organizaţie sau asociaţie ori dintr-un grup de cel puţin 3 persoane, cu structuri determinate şi care sunt constituite în scopul comiterii acelor fapte şi al obţinerii de beneficii materiale sau de alte foloase ilicite.

(2) Se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani faptele prevăzute la art. 4, 6, 7, 9 şi 11, dacă au fost săvârşite în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(3) În cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (1) şi (2), dacă faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 13. – (1) Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 2-7, la art. 9 şi 10 se pedepseşte.

(2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la alin. (1).

Art. 14. – Cu privire la infracţiunile cuprinse în prezentul capitol, pe lângă situaţiile prevăzute în Codul penal, constituie circumstanţe agravante următoarele situaţii:

a) persoana care a comis infracţiunea îndeplinea o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, iar fapta a fost comisă în exercitarea acestei funcţii;

b) fapta a fost comisă de un cadru medical sau de o persoană care are, potrivit legii, atribuţii în lupta împotriva drogurilor;

c) drogurile au fost trimise şi livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate în cură de dezintoxicare sau sub supraveghere medicală ori s-au efectuat alte asemenea activităţi interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dacă fapta a fost comisă într-o instituţie sau unitate medicală, de învăţământ, militară, loc de detenţie, centre de asistenţă socială, de reeducare sau instituţie medical-educativă, locuri în care elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi educative, sportive, sociale ori în apropierea acestora;

d) folosirea minorilor în săvârşirea faptelor prevăzute la art. 2-11;

e) drogurile au fost amestecate cu alte substanţe care le-au mărit pericolul pentru viaţa şi integritatea persoanelor.

Art. 15. – Nu se pedepseşte persoana care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denunţă autorităţilor competente participarea sa la o asociaţie sau înţelegere în vederea comiterii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-10, permiţând astfel identificarea şi tragerea la răspundere penală a celorlalţi participanţi.

Art. 16. – Persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-10, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Art. 17. – (1) Drogurile şi alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 2-10 se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

(2) Se confiscă, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor şi a altor bunuri prevăzute la alin. (1).

Art. 18. – (1) Drogurile ridicate în vederea confiscării se distrug. Păstrarea de contraprobe este obligatorie.

(2) Sunt exceptate de la distrugere:

a) medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unităţilor spitaliceşti, după avizul prealabil al Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii;

b) plantele şi substanţele utilizabile în industria farmaceutică sau în altă industrie, în funcţie de natura acestora, care au fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat să le utilizeze ori să le exporte;

c) unele cantităţi corespunzătoare, care vor fi păstrate în scop didactic şi de cercetare ştiinţifică sau au fost remise instituţiilor care deţin câini şi alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregătirea şi menţinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale.

(3) Distrugerea drogurilor se efectuează periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de către o comisie formată din câte un reprezentant al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, al Ministerului Sănătăţii – Direcţia farmaceutică, al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, un specialist din cadrul formaţiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Poliţiei şi gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiaşi unităţi.

Art. 19. – În cazul în care un toxicoman este condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală.

CAPITOLUL III

Trafic de droguri

 Dispoziţii procedurale

Art. 20. – Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie poate autoriza, la solicitarea instituţiilor sau organelor legal abilitate, efectuarea de livrări supravegheate, cu sau fără substituirea totală a drogurilor ori a precursorilor.

Art. 21. – (1) Procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiţi pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor şi obţinerea mijloacelor de probă, în situaţiile în care există indicii temeinice că a fost săvârşită sau că se pregăteşte comiterea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în prezenta lege.

(2) Autorizarea este dată în formă scrisă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.

Art. 22. – (1) Poliţiştii din formaţiunile de specialitate, care acţionează ca investigatori acoperiţi, precum şi colaboratorii acestora pot procura droguri, substanţe chimice, esenţiale şi precursori, cu autorizarea prealabilă a procurorului, în vederea descoperirii activităţilor infracţionale şi a identificării persoanelor implicate în astfel de activităţi.

(2) Actele încheiate de poliţiştii şi colaboratorii acestora, prevăzuţi la alin. (1), pot constitui mijloace de probă.

Art. 23. – (1) Când sunt indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în prezenta lege sau care a comis o asemenea infracţiune foloseşte sisteme de telecomunicaţii sau informatice, organul de urmărire penală poate, cu autorizarea procurorului, să aibă acces pe o perioadă determinată la aceste sisteme şi să le supravegheze.

(2) Dispoziţiile art. 911-915 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

Art. 24. – Percheziţia se poate efectua în locurile în care sunt indicii că s-a comis ori că se pregăteşte săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în prezenta lege, cu respectarea dispoziţiilor Codului de procedură penală.

Art. 25. – (1) În cazul în care există indicii temeinice că o persoană transportă droguri ascunse în corpul său, pe baza consimţământului scris, organul de urmărire penală dispune efectuarea unor examene medicale, în vederea depistării acestora. În caz de refuz se va solicita autorizarea procurorului, care va menţiona şi unitatea medicală ce urmează să efectueze aceste investigaţii medicale.

(2) Actele consemnând rezultatul investigaţiilor medicale, precum şi cele privind modul în care acestea s-au efectuat se transmit de îndată procurorului sau, după caz, organului de urmărire penală care le-a solicitat.

Art. 26. – Formaţiunea centrală de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Poliţiei este unica formaţiune care coordonează şi centralizează toate datele care vizează drogurile, substanţele chimice esenţiale, precursorii şi inhalanţii chimici toxici.

CAPITOLUL IV

Trafic de droguri

Măsuri împotriva consumului ilicit de droguri

Art. 27. – (1) Consumul ilicit de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală, este interzis pe teritoriul României.

(2) Persoana care consumă ilicit droguri aflate sub control naţional este supusă, după caz, uneia dintre următoarele măsuri: cura de dezintoxicare sau supravegherea medicală.

(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) sunt dispuse de una dintre unităţile medicale stabilite de Ministerul Sănătăţii, pe baza unei expertize medico-legale.

(4) Decizia unităţii medicale poate fi atacată cu plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul unitatea medicală.

(5) Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu recurs.

Art. 28. – (1) Cura de dezintoxicare se realizează în regim de spitalizare în una dintre unităţile medicale stabilite de Ministerul Sănătăţii, care sunt obligate să verifice periodic oportunitatea continuării curei.

(2) Când nu este necesară cura de dezintoxicare, persoana este supusă supravegherii medicale într-o unitate medicală, publică sau privată, dintre cele stabilite de Ministerul Sănătăţii, care aplică măsurile medicale necesare, ţinând seama de starea de sănătate a persoanei, de personalitatea acesteia şi de mediul social din care provine.

(3) Supravegherea medicală este asigurată în mod continuu sau temporar de o unitate dintre cele prevăzute la alin. (2), împreună cu o familie, o persoană sau o colectivitate, care prezintă aptitudinile necesare unei astfel de supravegheri.

(4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea medicală, precum şi de efectuarea expertizei medico-legale sunt suportate de stat şi, în funcţie de posibilităţile materiale, de către persoana în cauză, de familie sau de un organism privat, în condiţiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului finanţelor.

(5) Ministrul justiţiei şi ministrul sănătăţii vor stabili printr-un ordin comun măsurile medicale şi educative care vor fi aplicate toxicomanilor în penitenciare.

Art. 29. – (1) Toxicomanii care se prezintă din proprie iniţiativă la o unitate medicală specializată sau la un dispensar, pentru a beneficia de tratament, pot cere confidenţialitate.

(2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament în condiţiile prevăzute la alin. (1) primesc, la cererea lor, câte un certificat nominal, în care se vor menţiona unitatea emitentă, datele de identificare a persoanei în cauză, durata şi obiectul tratamentului, starea sănătăţii la terminarea sau la întreruperea tratamentului.

Art. 30. – Orice persoană care are cunoştinţă despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unităţile medicale stabilite de Ministerul Sănătăţii, care va proceda conform legii.

CAPITOLUL V

Trafic de droguri

Dispoziţii finale

Art. 31. – În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Sănătăţii, cu avizul Ministerului de Interne, Ministerului Justiţiei şi al Ministerului Finanţelor, va emite Regulamentul pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 32. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile art. 312 din Codul penal, în ceea ce priveşte produsele sau substanţele stupefiante, precum şi alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 mai 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.