Concursul de infracțiuni
Concursul de infracțiuni
Concursul de infracțiuni reprezintă situația în care două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de către aceeași persoană înainte de a fi condamntă definitiv pentru vreuna dintre ele.
Vrei sa ne trimiti un mesaj, intra pe prima pagina si completeaza formularul, click aici avocat Bucuresti!
Concursul de infracțiuni este o instituție importantă a dreptului penal, mai ales în planul răspunderii penale, deoarece el evidențiază pericolul social pe care îl reprezintă infractorul. Săvârșirea unor infracțiuni concurente denotă o periculozitate mai mare, deoarece în mod repetat nu se respectă legea. Tocmai acesta este motivul pentru care se justifică un tratament mai sever față de cel care săvârșește un concurs de infracțiuni.
Daca ai probleme de natura penala apeleaza rapid la un avocat! Noi te ajutam sa intelegi in ce situatie esti si cum trebuie sa procedezi pentru a-ti crea o situatie favorabila! Apeleaza 0724 031 441, avocat specializat in astfel de cazuri Andreea Vasile!
Condițiile de existență ale concursului de infracțiuni sunt:
Să fie săvârșite cel puțin două infracțiuni:
Infracțiunile pot fi de natură sau gravitate diferite, pot fi prevăzute în Codul penal sau în legi speciale, pot fi consumate sau rămase în faza tentativei, pot fi săvârșite în țară sau în străinătate, indiferent de forma de vinovăție cu care sunt comise.
Infracțiunile să fie săvârșite de către aceeași persoană:
Infracțiunile aflate în concurs trebuie să fie săvârșite de către aceeași persoană, fizică sau juridică, în calitatea de autor, complice sau instigator. Este îndeplinită condiția și atunci când făptuitorul a comis unele infracțiuni când era minor, iar altele după împlinirea vârstei de 18 ani.
Infracțiunile să fie săvârșite înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele:
Potrivit art.551 Cod Procedură Penală, hotărârea de condamnare este definitivă atunci când nu mai poate fi atacată prin intermediul căii ordinare de atac a apelului.
Condiția va fi îndeplinită și în situația în care inculpatul a fost condamnat, dar hotărârea nu este definitivă la data comiterii noii infracțiuni ori atunci când hotărârea de condamnare definitivă a fost desființată printr-o cale de atac extraordinară. Contează momentul în care s-a săvârșit infracțiunea, nu când a fost descoperită. Infracțiunile pot fi descoperite la intervale diferite de timp sau cu aceeași ocazie.
Infracțiunile comise, sau cel puțin două dintre ele, să poată fi supuse judecării:
Este posibil ca o persoană să săvârșească mai multe infracțiuni, dar să fie judecată numai pentru una dintre ele, deoarece în cazul celorlalte au fost incidente cauze de nepedepsire.
Nu este necesar ca pentru infracțiunile concurente acțiunea penală să fie pusă în mișcare din oficiu, ci se poate și la plângerea persoanei vătămate.
Pentru o înțelegere mai clară a instituției mă voi folosi de o speță soluționată de către Judecătoria Iași: Inculpatul a condus pe un drum național un autoturism fără a avea permis de conducere. Fiind oprit de către organele de poliție s-a constatat că avea o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală.
La solicitarea organelor de poliție a permisului de conducere, inculpatul a prezentat un permis falsificat. Astfel, a fost trimis în judecată, și ulterior condamnat, pentru trei infracțiuni aflate în concurs: conducerea unui vehicul sub influența alcoolului ( art.336 alin.1 C.pen.), conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art.335 alin.1 C.pen.) și uz de fals (art.323 alin.1 C pen.).
Clasificare concurs de infractiuni
Codul penal reglementează concursul real de infracțiuni și concursul ideal de infracțiuni.
Potrivit art.38 alin.1 Cod Penal, există concurs real de infracțiuni când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de către aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni diferite, înainte de a fi condamantă definitiv pentru vreuna dintre ele.
Concursul real de infracțiuni
Este forma cea mai obișnuită sub care se prezintă concursul de infracțiuni (exemplu: furtul unui autoturism în scop de folosință urmat de sustragerea casetofonului instalat pe acest autoturism ; comiterea unui fals material urmat la câteva zile de săvârșirea unei înșelăciuni pentru a scoate un credit de la bancă; lipsirea de libertate în mod ilegal, prin constrângerea unei femei de a nu părăsi locuința în care a fost violată).
Concursul ideal de infractiuni
Art.38 alin.2 Cod penal reglementează a doua formă a concursul de infracțiuni, anume concursul ideal. Concursul ideal este caracterizat prin acțiunea unică săvârșită de către o persoană, care a produs urmări ce realizează conținutul mai multor infracțiuni.
Astfel, printr-o singură acțiune/inacțiune se comit mai multe infracțiuni (exemplu: conducerea imprudentă a unui autovehicul și rănirea gravă a două persoane ; amenințarea în aceeași împrejuarare a doi polițiști aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu; lovirea unei persoane și proferarea de amenințări și insulte pe stradă, într-o zonă publică).
Tratament sancționar:
Codul penal prevede același mecanism de sancționare atât pentru concurul real de infracțiuni, cât și pentru concursul ideal de infracțiuni.
Săvârșirea mai multor infracțiuni de către aceeași persoană demonstrează o perseverență pe calea infracțională, astfel că pentru sancționare este nevoie de un sistem care să asigure reeducarea și constrângerea.
În doctrina penală sunt recunoscute trei sisteme de sancționare pentru concursul de infracțiuni: sistemul cumulului artimetic, sistemul absorbției și sistemul cumulului juridic.
Sistemul cumulului artimetic presupune adunarea pedepselor pentru fiecare infracțiune, sistem care nu este cel mai potrivit în ceea ce privește reeducarea, din motivul că prin cumularea pedepselor se poate ajunge ușor la pedepse care depășesc durata de viață a unei persoane, creându-se un plus de suferință.
Sistemul absorbției presupune aplicarea pedepsei pentru infracțiunea cea mai gravă, care va absorbi pedepsele mai ușoare. Acest sistem nu este cel mai potrivit în ceea ce privește constrângerea, deoarece infractorul s-ar putea simți încurajat să săvârșească infracțiuni mai puțin grave, știind că ele vor fi absorbite în cea mai gravă.
Sistemul cumulului juridic sau al contopirii este un sistem intermediar între cele două sisteme de mai sus și presupune aplicarea pedepsei cele mai grave dintre cele stabilite pentru fiecare infracțiune, la care se adaugă un spor de pedepasă din celelate.
Art.39 Cod Penal reglementează toate cele trei sisteme în sistemul nostru de drept.
Sistemul cumulului aritmetic este consacrat pentru situația în care una dintre infracțiunile săvârșite este detențiunea pe viață, aplicându-se doar ea, chiar dacă s-au stabilit și alte infracțiuni: o pedeaspă detențiunea pe viață + o pedepasă închisoare => se aplică doar detențiunea pe viață.
Sistemul absorbției apare în situația în care infracțiunile concurente sunt de natură diferită: ex. o pedepasă amendă + o pedepasă închisoare => se aplică ambele pedepse, care se cumulează.
Sistemul cumulului juridic se aplică în situația în care pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente sunt de aceeași natură. Mecanismul de aplicare a pedepsei presupune două etape:
- Se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte.
- Se stabilește pedepasa pentru întregul concurs de infracțiuni, la cea mai grea dintre pedepse adăugându-se un spor de o treime din totalul celorlalte.
Exemplu: : se stabilește o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani + o pedeapsă cu închisoarea de 6 ani + o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani => se aplică pedeapsa cea mai gravă de 10 ani + o treime din suma celorlalte pedepse = 10 + 1/3*(3+6) = 10 + 1/3*9 = 10 + 3 = 13 ani
Asistența juridică în cazul concursul de infracțiuni:
Ca regulă, nu este obligatorie asistența juridică a celui trimis în judecată pentru un concurs de infracțiuni. Art. 90 din Codul de procedură penală prevede situațiile în care asistența juridică este obligatorie, astfel:
- când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
- în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;
- în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
Spre exemplu, dacă o persoană majoră, care nu este reținută, arestată sau internată a fost trimisă în judecată pentru două infracțiuni de amenințare, infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă (art.206 Cod Penal), pedeapsa nefiind nici detențiunea pe viață, nici mai mare de 5 ani, nu este necesar un avocat pentru a-l apăra pe suspect/inculpat.
Dar de ce, totuși, este recomandat ca în cazul unui concurs de infracțiuni cel care a săvârșit faptele să apeleze la un avocat? Unul dintre motivele specifice este reprezentat de pericolul pe care cel care a fost trimis în judecată se presupune că îl prezintă pentru societate. De asemenea, ar mai fi posibil ca organele judiciare să aprecieze că este necesară asistența juridică, pentru că suspectul/inculpatul nu își poate face singur apărarea.
Potrivit art. 10 CPP, părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul de a se apăra ei înşişi sau de a fi asistaţi de avocat. Rolul avocatului în cauzele penale este esențial în construirea unei strategii personalizate care să asigure protecția drepturilor conferite de lege, protecție care ar putea fi pusă în pericol prin simpla acceptare a unui tratament superficial.
Asistenta juridica este un drept in ceea ce priveste concursul de infractiuni
Asistența juridică reprezintă un drept, indiferent de stadiul procesul. Există situații în care suspectul sau inculpatul nu și-ar putea face singur apărarea, avocatul având rolul de a depune diligențele maxime pentru a acționa în interesul celui căruia i-a fost încredințată cauza. Avocatul asigură cea mai bună abordare juridică a speței, asigurând protecția drepturilor pe care legea le recunoaște celui trimis în judecată.
De asemenea, ca urmare al tratamentului sancționar al instituției concursului de infracțiuni, scopul celui trimis în judecată este să obțină pedepse minime pentru fiecare infracțiune, astfel încât sancțiunea rezultantă să fie cât mai scăzută sau chiar să se aplice alte măsuri, bineînțeles, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții legale (renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei).
Totodată, dacă inculpatul decide să recunoască faptele, se poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției, dacă sunt întrunite condițiile legale, unde asistența juridică este obligatorie. În acest caz, inculpatul va beneficia de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime în cazul pedepsei amenzii.
Vrei sa stii mai multe despre concursul de infractiuni? Informeaza-te pe Wikipedia!