Drogurile de mare risc
Drogurile de mare risc, asa cum sunt ele definite, reprezinta substante sau produse naturale, de sinteza sau de semisinteza, care, consumate irational, conduc la o dependenta sigura a consumatorului.
Daca ai probleme trebuie sa apelezi la un avocat specializat in traficul de droguri, nu actiona fara sa consulti un avocat, aceasta infractiune este foarte grava si poate avea consecinte nefaste. Noi te ajutam sa intelegi in ce situatie esti si cum trebuie sa procedezi pentru a-ti crea o situatie favorabila! Apeleaza 0724 031 441 sau scrie-ne pe mail av.mihaelavasile@yahoo.com, avocat specializat in astfel de cazuri Andreea Vasile!
Drogurile pot fi legale sau ilegale. Drogurile legale sunt acele droguri care pot fi folosite fara a incalca legea. Drogurile ilegale sunt interzise de lege. Drogurile ilegale se impart in droguri de risc si droguri de mare risc.
Drogurile de mare risc sunt drogurile inscrise in tabelele I si II din Legea 148/2000, iar drogurile de risc sunt drogurile inscrise in tabelul III. Substantele utilizate la fabricarea drogurilor se gasesc in tabelul IV si sunt cunoscute sub denumirea de precursori.
Vrei sa ne trimiti un mesaj, intra pe prima pagina si completeaza formularul, click aici avocat Bucuresti!
Traficul de droguri de mare risc
Traficul de droguri presupune cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea sau orice alta operatiune privind circulatia drogurilor fara drept.
Se presupune ca infractiunea este mai grava atunci cand se trafica droguri de mare risc, deoarece acestea afecteaza mai grav sanatatea celor care le consuma, tocmai de aceea si pedeapsa este mai ridicata.
Spre exemplu: traficul cu drogurile de risc prevede o pedeapsa intre 2 si 7 ani. Traficul cu drogurile de mare risc prevede o pedeapsa intre 5 si 12 ani.
Droguri de mare risc – enumerare si exemple
Cele mai cunoscute si consumate droguri de mare risc din tara noastra sunt: codeina, cocaina, heroina, morfina si ecstasy.
- Codeina a devenit un nou drog folosit de catre adolescenti, cu efecte devastatoare, cauzand chiar decesul. Problema principala este reprezentata de faptul ca tinerii trebuie doar sa mearga in farmacii si sa isi procure medicamente anti-tuse cu cativa lei. Din fericire, ele se elibereaza numai pe baza de reteta medicala.
Codeina este o substanta derivate din opium. Codeina face parte din aceeasi clasa cu morfina, dar nu este la fel de puternica.
Chiar si atunci cand o persoana utilizeaza medicamentul in scopul problemelor respiratorii, se poate dezvolta o dependenta, de care persoana nici nu isi da seama. Doar o luna este suficienta pentru a deveni dependent, daca o persoana ia codeina in afara prescriptiei medicului.
Stoparea consumului este asociata cu dureri puternice ale corpului si tulburari de somn.
Semnele unei supradoze de codeina presupun: dificultati de respiratie, somnolenta excesiva, lesin, pierderea cunostintei, piele transpirata rece, ameteala, bataile inimii extrem de lente.
Dependentii de codeinta descopera o serie de efecte secundare: probleme gastrointestinale, gandire tulbure, depresie, scaderea tensiunii arteriale, ritm cardiac incetinit, disfunctii renale.
- Droguri de mare risc – Cocaina este un drog stimulant puternic, care provoaca dependenta, obtinut din frunzele plantei coca.
Cocaina are un efect stimulant puternic asupra sistemului nervos central, deoarece creste nivelul de dopamina din creier (dopamina controleaza starea de placere din creier).
Cocaina are efect imediat asupra intregului corp. Actioneaza ca anestezic local si ca stimulent puternic pentru creier, deoarece mimeaza cresterea nivelului de adrenalina.
Folosita in cantitati mici, il face pe consumator sa se simta euforic, plin de energie, vorbaret si cu simturile ascutite. Cocaina reduce temporar nevoia de a dormi si de a se hrani. Folosita in mod regulat, cocaina provoaca schimbari majore in creier, mai ales in sistemul responsabil de satisfactie, ceea ce duce la dependenta.
Printre efectele fizice pe termen scurt ale abuzului de cocaina se numara: vase de sange contractate, pupile dilatate, cresterea temperaturii corporale, a pulsului si a tensiunii.
Consumatorii compulsivi de cocaina pot suferi de ”psihoza cocainei”, cu efecte cum ar fi: paranoia, confuzie, depresie, halucinatii. Persoanele cu dependenta de cocaina isi pot pierde simtul ratiunii (nu se mai poate discuta cu ei), devin violente, au senzatia ca au gandaci sub piele, sufera de tremuraturi, vertijuri, contractii musculare.
- Droguri de mare risc – Heroina este un drog opioid obtinut prin sintetizarea morfinei. Se prezinta de obicei sub forma unui praf alb sau maro, sau ca o substanta neagra, vascoasa.
In urma unei injectii intravenoase cu heroina, consumatorii se simt euforici si prezinta simptome de uscaciune a gurii, valuri de caldura, mainile si picioarele le devin grele, confuzie.
Efectele consumului de heroina sunt rapide si se manifesta prin euforie si sentimente de calm si multumire de sine. Utilizatorul inceteaza sa mai simta senzatia de foame sau impulsurile sexuale, devine dezinhibat, fara remuscari si frica. De aceea, heroina este printre drogurile ilegale care provoaca cea mai puternica dependenta. Efectul calmant al heroinei este de trei ori mai puternic decat cel al morfinei.
Abuzul de heroina este asociat cu probleme grave de sanatate, cum ar fi: avortul, bolile infectioase (hepatita si SIDA), supradoza (poate fi fatala).
Consumatorii cronici pot suferi de: vene sclerozate, infectii ale tesuturilor inimii, infectii ale valvelor, abscese, constipatie, probleme gastrointestinale, boli ale ficatului sau rinichilor.
- Droguri de mare risc – Morfina rerpezinta principala substanta active din opiu. Morfina este un analgesic puternic, fiind utilizat in tratamentul durerilor cornice, cum ar fi durerile care apar in cancer, dupa un infarct miocardic etc.
Morfina este administrata, de regula, intravenous. Administrarea orala nu este indicata, deoarece are o biodisponibilitate scazuta, adica nu se mai realizraza efectul therapeutic maxim.
Pacientul caruia i se administreaza morfina ca analgesic nu risca sa devina dependent, dar daca pacientul are nevoie de doze mari de tratament pe o perioada indelungata, riscul de dependenta fizica creste. Terapia cu morfina necesita supravegherea medicului pe toata durata tratamentului.
Unul dintre efectele pe termen lung ale morfinei este reprezentat de scaderea judecatii, disforia si scaderea controlului impulsurilor, comportamente antisociale si deconectarea de la realitate (dependentul poate sa ajunga sa savarseasca furturi, talharii sau chiar omoruri, ca sa obtina resurse pentru o doza).
Incetarea consumului la dependent poate genera efecte grave asupra sanatatii, precum: anxietate, depresie, varsaturi, diaree, dilatatie pupilara, insomnie, convulsii.
- Droguri de mare risc – Ecstasy este un drog care poate contine orice substante, din cauza faptului ca acest produs este de obicei fabricat in laboratoare clandestine de catre dealeri de droguri, si nu de catre farmacisti. Substanta apare de obicei sub forma de pastile, care contin intre 0-50% MDMA. Ingredientele cele mai folosite pentru fabricarea ecstasy-ului (in afara de MDMA) sunt aspirina, cafeina si alte medicamente care se pot achizitiona fara prescriptie medicala. Printre componentele cele mai periculoase se numara DXM (dextrometorfan), folosit in tratarea tusei.
Substanta MDMA actioneaza prin cresterea activitatii a trei neurotransmitatori: serotonina, dopamina, norepinefrina. Comportamentul emotional si social rezultat in urma consumului de MDMA este cauzat de eliberarea unor mari cantitati de serotonina in creier. Serotonina influenteaza starea de spirit, empatia emotionala, increderea, sentimentele de iubire si libidoul. Dupa ce efectele ecstasy-ului dispar, nivelul dopaminei scade drastic, iar consumatorul devine iritabil si depresiv.
Printre efectele pe termen scurt se numara: stimularea intelectuala, manifestarea de emotii, euforia, empatia, energia fizica crescuta, sau chiar perceptia senzoriala sporita. Astfel, o persoana care consuma acest drog va parea prietenoasa, hiperactiva, plina de energie si nu va da semne de oboseala nici dupa multe ore de activitate intensa.
Efectele secundare care pot aparea ca urmare a incetarii consumului sunt: confuzia, depresia, tulburarile de somn, anxietatea.
Pastilele de ecstasy pot fi identificate foarte usor, fiind mici si colorate. Uneori pot fi confundate cu bomboanele.
Drogurile zombie de mare risc
Drogurile „zombie” au aparut in ultimii ani si in tara noastra, iar efectele sunt devastatoare. Tot mai multi tineri cad victime ale acestor droguri, care au efecte cutremuratoare asupra sanatatii fizice si psihice.
Drogurile “zombie” sunt considerate etnobotanice, dar de fapt sunt amestecuri chimice aduse din China sau India. Specialistii considera ca nu exista inca un tratament pentru dependenti. Problema este reprezentata de faptul ca drogurile “zombie” au preturi mici si sunt cautate de tinerii care nu-si permit drogurile clasice.
Denumirea nu provine de la drog in sine, ci de la modul in care se manifesta cei care sunt sub efectul acestor substante: persoana pur si simplu nu se mai poate misca, iar daca este asezata si vrea sa se ridice, incepe sa faca o serie de miscari necontrolate, apoi ramane imobilizata. Se poate ajunge la spital cu sindrom consulsivant, care necesita masuri de terapie intensiva si resuscitare.
Este foarte dificil de tratat un astfel de pacient, pentru ca, de cele mai multe ori, examenele toxicologice uzuale din spitale nu descopera aceste substante.
Droguri de mare risc injectabile
Drogurile injectabile prezinta un risc mai mare fata de drogurile care se iau pe cale orala, deoarece nu se prea folosesc materiale sterile.
Drogurile care pot fi injectate sunt de trei tipuri: opiaceele, precum heroina, sedativele si drogurile care stimuleaza sistemul nervos, precum cocaina.
Orice drog care urmeaza a fi injectat se dizolva intr-o substanta lichida. Apa sterila este cea mai buna alegere, dar heroina se dizolva mai bine in acizi, precum sucul de lamiae sau otetul.
Problema este ca ambele substante pot contine baterii sau pot fi contaminate. Sucul de lamaie poate produce infectii ce pot duce la pierderea vederii sau la probleme de inima.
In momentul injectarii, drogul intra direct in sange, astfel ca foarte repede ajunge la creier si efectul este brusc, in cateva secunde. Drogurile injectabile, precum heroina sau cocaine, se introduc direct in vena, dar steroizii se injecteaza in muschi sau in epiderma.
Riscul major al injectarii il reprezinta supradoza, dar si infectiile care pot aparea in urma echipamentului nesteril (hepatita, HIV). De asemenea, se pot produce cangrene din cauza injectarii necorespunzatoare. Pentru unele persoane, ritualul injectarii poate deveni la fel de important ca si efectul drogurilor, iar daca nu au acces la droguri vor incerca sa isi injecteze orice, inclusive apa calda.
Drogurile halucinogene
Drogurile halucinogene sunt capabile sa perturbe activitatea psihica, avand manifestari delirante, asemanatoare cu psihozele.
Principalele halucinogene sunt de provenienta vegetala: plante care se consuma ca atare, substante din plante (ex:mescalina) si ciupercile otravitoare.
Substantele pot produce perturbari de perceptie de tipul halucinatiilor, iluziilor, tulburari de judecata de tip paranoia, tulburari de gandire, perceptie si dispozitie.
Drogurile halucinogene nu produc neaparat dependenta, dar declanseaza fenomene neobisnuite: iluzii senzoriale, alterari de constiinta, modificari de afectivitate, perceperea anormala a timpului si spatiului.
Cel mai important efect este reprezentat de catre alterarea perceptiei: imaginile sunt distorsionate, obiectele fixe devin ondulate si “curg”, la inchiderea ochilor apar imagini colorate si geometrice, persoana are senzatia ca timpul sta pe loc, apar halucinatii auditive (aude voci si sunete care nu sunt reale), imaginea corpului este distorsionata (partile corpului devin mai mari sau mai mici).
Alte reactii adverse ale acestor droguri sunt: cresterea presiunii arteriale, hipertemie, scaderea apetitului, greata, voma, dilatatie pupilelor.
Intoxicatia acuta cu droguri halucinogene duce la iluzii, halucinatii, tulburari de atentie, hiperactivitate, transpiratii, vedere incetosata, tremur, impulsivitate, paranoia.
Intoxicatia cronica produce, pe langa efectele de mai sus, comportamente periculoase, precum tendinta de a sari pe fereastra pentru ca are credinta ca zboara, atacuri de panica, psihoze, flash-backuri.
Drogurile de mare risc sintetice
Drogurile sintetice sunt substante psihoactive nereglementate, care au efecte similar drogurilor controlate. Sunt disponibile pe internet, fiind vandute ca substante chimice pentru cercetare, saruri de baie, alimente, solutii de curatat bijuterii, ingrasaminte pentru plante.
Pe aceste produse apare mentiunea “strict interzic consumului uman”, astfel ca ele nu sunt supuse legislatiei care se aplica medicamentelor si drogurilor ilegale, chiar daca sunt mai puternice si mai periculoase.
Drogurile sintetice sunt cunoscute si sub denumirea de droguri de club, fiind consumate de tineri in baruri, cluburi, la concerte si petreceri.
In functie de drogul consumat, pot fi resimtite stari de euforie, lipsa oboselii, apetit scazut, relaxare puternica, amnezie, detasare. Printre efectele nedorite se numara halucinatiile, atacurile de panica, paranoia, comportamentul agresiv. Pot aparea efecte fizice cum ar fi: greturile, probleme cu tensiunea, convulsii, dificultati de vorbire, pierderea cunostintei. Aceste droguri pot chiar cauza coma sau moartea.
Drogurile de mare risc psihedelice
Termenul de “psihedelic” provine din limba greaca si se traduce ca “manifestare a sufletului”. Substantele psihedelice altereaza procesele cognitive si perceptia consumatorului, ajutandu-l sa acceseze o parte a constientului care in mod normal ramane neaccesata.
Drogurile psihedelice sunt folosite in prezent la pacientii care sufera de depresie, anxietate, boli in stadiul terminal. Imbunatatirea starii psihice se poate observa la pacientii bolnavi de cancer, ajutandu-i pe acestia sa treaca mai usor peste stadiile dificile ale bolii sau sa accepte ce va urma.
Substantele psihedelice se folosesc si in diferite ritualuri religioase ale anumitor tari, precum Tribul Shipibo din Peru care foloseste infuzia de ayahuasca pentru stimulare creativa.
In urma consumului de droguri psihedelice pot surveni sentimente intense de frica, greata, paranoia, diaree si chiar viziuni despre moarte.
Persoanele cu antecedente de tulburari psihiatrice, cum ar fi schizofrenia, ar trebui sa evite luarea acestor droguri, deoarece ar putea agrava simptomele psihiatrice.
Drogurile psihedelice pot creste ritmul cardiac si tensiunea arteriala, ceea ce poate duce la efecte secundare periculoase daca persoana are o afectiune cardiaca.
Ai denvoie de un avocat?
Asistentea juridica reprezinta un drept, indiferent de stadul procesual. Avocatul asigura cea mai buna abordare juridica a spetei, asigurand protectia drepturilor celui trimis in judecata. De asemenea, ca urmare al pedepsei care se aplica in cazul drogurilor de mare risc, care este mai grava decat in cazul drogurilor de risc, scopul celui trimis in judecata este sa obtina o pedeapsa minima.
Cel trimis in judecata trebuie sa aiba parte de o aparare corecta si completa. In scopul incadrarii juridice corecte a faptei. In situatia in care cel care a fost trimis in judecata este nevinovat, trebuie sa i se dovedeasca nevinovatia. Organele judiciare iau in considerare numai probele concrete, iar persoana trimisa in judecata nu are experienta juridica pentru a se apara singura si nici nu stie de ce dovezi ar trebui sa se foloseasca.
Una dintre cele mai bune aparari ale persoanelor este reprezentata de eroare. Sunt persoane care declara ca nu au stiut ca prin actiunile lor au ajutat o persoana sa trafice droguri. Unele persoane ajuta doar pentru ca un apropiat le cere acest lucru. Ele nu pun prea multe intrebari si, uneori, nu se gandesc ca prin fapta lor ar putea ajuta la savarsirea unei infractiuni. Persoana aflata in eroare nu se pedepseste.
Pentru mai multe detalii puteti acesa si Wikipedia!